RSS

Comantariu

10 Mai

Calatorii la Ierusalim in Sarbatorile Pastelui si in Egipt
-Jurnalul lui Dimitrie Boltineanu ,publicat de George Sion la Iasi in 1856.
La o prima lectura, jurnalul ofera o suma de informatii si observatii dispersate despre locuri si oamenii dintr-o lume indepartata.Digresiunile pe teme geografice sau istorice cu datele lor nu intotdeuna exacte ,intr-un stil al relatarii obiective ,nu mai fac apel la cititorul de azi.Totusi proza aceasta apartine fara indoiala secolului trecut ,are o latura atragatoare in paginile unde il descoperim pe omul calatorul care judeca cele vazute din unghiul individualitatii sale,cu reactiile ei unice.Calatoria incepe in martie 1854 si ia sfirsit in luna iulie a aceluiasi an .Vasul Merse pleaca din capitala otomana avind la bord pasageri de origini diferite ,navigheaza de-a lungul coastelor Asiei Mici ,facind citeva escale.Calatoria continua ,dupa aceea pe uscat pina la Ierusalim si Iordan,iar intr-o ulitma etapa Boltineanu se indreapata, spre Egipt si monumentele lui.Jurnalul nu-si propune sa urmareasca pragmatic numai anumite aspecte.El oscileaza ,gata sa accepte toate relitatile .Nu-si propune nici o unica atitudine fata de lume si nici de stil.Se gasesc in paginile lui descrieri romantice si caracterizari realiste Momentele romantice sint,de altfel ,putine si nucontribuie semnificativ la definirea ansamblului,par mai degraba exercitii de virtuozitate .Uneori Boltineanu citeaza din poeti al caror nume il mentioneaza sau nu.Uneori se intimpla sa-si aduca aminte ca el insusi e poet si sa-si introduca productiile lirice in jurnal.Locurile il inspira prea putin : peisajul il deceptioneaza ,e teren acoperit de praf.Dar poetul cedeaza locul observatorului atent si avizat,care stie sa citeasca sensurile de dincolo de aparente .Daca monumentele nu-l atrag ,nu-i trezesc entuziasmul, daca nu simte mai mult decit niste vagi afinitati cu spiritualitatea acestor locuri,fiind prea putin impresionat de leaganul crestinismului,il atrag in schimb contrastele :cele dintre insulele de Occident –manastirile catolice,atit de curate si ordonate-si toate orasele orientale, sordid si socante in murdaria si decaderea lor.E un contrast la care revine si pe care l-ar putea vedea in Constantinopol .O pagina demna de a fi amintita e cea inchinata locuitorilor cartierului Pera , ,,peretilor” ,cum ii numeste Boltineanu ,scrisa intr-un stil degajat si vioi.In asemenea momente ,cind isi excita de aici ,talentul de observator,calaorul prinde in citeva fraze o colectivitate cu care e mai specific.,,Peretii “ ,de origini diferite fiind ,se recomanda drept catolici.,,La dinsii nu exista simtamintul de nationalitate.Daca intrebi pe vreunul din ce natie este,raspunde:catolic.Pare ca ar fi o natie catolica in lume.”
 Ironie ,da, iar ea ataca prerogativele occidentalilor,constituiti intr-o casta ,exclusivismul unei societati in sine ,aproape un fanatism al celor civilizati intr-un oras, si el al contrastelor.Boltineanu nu cunoaste aproape deloc ocazii pentru asi marurisi incintarea.Natura se pierde sub praful ce stinge culorile ,orasele se risipesc printre gunoaie .Daca ordine si curatenia exista numai in manastirile catolice occidentale,cele grecesti sunt invadate de pureci,iar calatorul se lanseaza in reflectii amuzante cu privire la relatia dintre burlacie si acesti paraziti.Aici la manastire,pentru ca e poet ,,fasolea e regine bucatelor”.Umorul il situeaza la distant de realitatile neplacute.Spectacolul cu totul neverosimil din biserica invierii,care ii apare strident si cu totul nelalocul lui , nu-I mai permite o reactive detasata.Il deranjeaza in primul rind dansurile frenetic ale crestinilor bastinasi si vede in ele o dovada de primitivism.In schimb ,cind ii descrie pe biduinii care isi ofera serviciile ca aparatori ai pelerinilor la riul Iordan cind ,de fapt sint experti in ale hotiei,Boltineanu zimbeste din nou.Si foarte probabil ,se afla intr-o lume oriental,unde expeditile de acest gen sint numeroase.In schimb pasa din Ierusalim ,care ii primeste pe calatori,e afabil ,deschis,tolerant dar autoritatea in Imperiul otoman-lasa sa se inteleaga cunoscatorul acestor realitati-se implica prea putin in lume, lasind-o la voia intimplarii.De unde concluzia ca Imperiul se afla la asfintitul sau,convingere impartasita si de altii in epoca.Carei lumi ii apartine,aici Boltineanu?Detasarea ironiei nu-l impedica sa se arate ,uneori ,implicat.Nici om al Orientului ,nici al Occidentului,fata de care manifesta unele foarte marcate reserve,el e roman.Un roman care se bucura cind intilneste alti romani,care deplinge faptul ca bogatiile din Principate se scurg spre manastirile din tara Sfinta,si care se dezvaluie ca om avind simtul masurii intre atitudinea simpatetica si detasare.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Mai 10, 2008 în Comentarii

 

Etichete: ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: